Omul este singura ființă liberă. Iar ceea ce îl smulge pe om circuitului biologic închis este practicarea virtuților, care sunt o însușire proprie doar naturii divino-umane.54 Dacă animalele se supun și sânt conduse de legitățile naturii, fără să le poată depăși, omul are putere să supună el aceste legități în favoarea sa. În aceasta constă…
Lună: decembrie 2020
Creaţie şi libertate (1)
Creaţie şi libertate (1) Patima robește, ascunzând, ca o mască, chipul lui Dumnezeu care este în noi. Omul stăpânit de patimi nu poate să cunoască pe Dumnezeu. Pentru Platon, patima este o piedică în calea filozofiei: “Căci să știi, declară Socrate În Republica, că pe cât mai palide devin pentru mine plăcerile legate de trup,…
Despre materialitatea creaţiei
Îndată ce omul își lasă spre degradare puterea cugetului, silindu-și mintea ca patimile să prindă în ea rădăcini, el devine robul patimilor și din clipa aceea are loc în om o răsturnare și o înlocuire a peceții lui Dumnezeu cu un chip al dobitocului, încet întreaga fire a noastră pornește pe calea aceasta ca și…
Bărbat şi femeie în realitatea post-paradisiacă
Separarea în bărbat și femeie este o urmare a căderii. Acest paradox se explică prin atotștiința și înainte-vederea lui Dumnezeu. “Оntrucоt [Dumnezeu] prin puterea Lui a văzut mai dinainte depărtarea noastră liberă de pe calea cea dreaptă și căderea care a urmat, departe de viața îngerilor, pentru ca să nu nimicească sufletele omenești care uitaseră…
Omul şi îmbrăcămintea mortală a existeţei materiale
Filozofii greci, în pofida politeismului de atunci, ajunseră să afirme că divinitatea, ca expresie supremă a desăvârșirii, dacă există, trebuie să fie una și indivizibilă. În mitologia babiloniană, de unde avem vestita epopee a lui Ghilgameș, descoperim o idee înrudită. Enkidu, personajul făcut de zei pentru a răzbuna populația Urukului asuprită de tiranul Ghilgameș, era…