Categorie: Teologie si Viata

Lumea este creaţia lui Dumnezeu iar această aserţiune îşi are temei prin iluminarea ce vine din credinţa în El şi prin cunoştinţa făptuitoare, adică cea dobândită prin împlinirea poruncilor lui Dumnezeu şi practicarea virtuţilor în comuniune cu Hristos „fiinţa virtuţilor”. În perspectiva teologiei negative, inspirate şi de logică clasică, Sf. Maxim avertizează că toate cele…

Sfântul Maxim Mărturisitorul găseşte intre prezenta Logosului, prin lucrurile şi prin raţiunea umană, şi prezenţa Lui în Vechiul Testament o identitate de fond. Cuvintele şi faptele personale mai clare din Vechiul Testament nu contrazic pe cele din natură (sau prin revelaţia naturală), ci le pun şi pe acestea în lumină ca fiind cuvinte şi fapte…

După Sfântul Maxim, voinţa este „o putere firească ce se îndreaptă către ceea ce este conform firii, putere care îmbrăţişează toate însuşirile fireşti ale firii” (Pr. drd. Vasile Citiriga, Temeiurile dogmatice ale valorii vieţii umane, în Revista Studii Teologice nr. 9-10/1984, p. 78.). Sfântul Maxim Mărturisitorul deosebeşte această voinţă firească, care este dorinţa de împlinire…

Persoana umană nu este o parte din fiinţă omenească, aşa cum persoanele Treimii nu sunt părţi din Dumnezeu. De aceea, calitatea de chip al lui Dumnezeu nu se rezumă doar asupra unui element oarecare al compusului uman, ci priveşte întreaga fire a omului. Primul om care deţinea în sine toată firea omenească era, de asemenea,…

Sfântul Grigorie de Nazianz nu putea susţine un asemenea punct de vedere. În omilia sa cu privire la firea omenească, el se adresează sufletului său zicând: „Dacă eşti cu adevărat suflare a lui Dumnezeu şi destin dumnezeiesc, aşa cum socoteşti, atunci aruncă toată nedreptatea, ca să te pot crede… Cum se face că tu eşti…