Mare folos aduce creştinilor înfătişarea prin pictură a sărbătorilor împărătești, care amintesc de evenimente importante din iconomia mântuirii neamului omenesc. Se numesc „împărătești” aceste sărbători pentru că se referă la Persoanele Sfintei Treimi, dar și la Prea Curata Fecioară, Împărăteasa cerurilor. Aceste sărbători care se văd pictate pe iconostas în rândul al II-lea, sunt paisprezece…
Categorie: Teologie si Viata
17.05.2019 – O scurtă istorie a Bisericii din adâncuri: Despre catacombele creștine
În primele secole, creștinii se adunau să se roage prin peșteri și catacombe. Astfel de „lăcașuri” timpurii de rugăciune au fost descoperite nu doar în Roma și împrejurimile sale, ci și în Ierusalim, Neapole, Siracusa, Spania, Malta, Siria, Alexandria, Grecia, Persia şi Asia Mică. Unii cercetători susțin că unele catacombe ar fi mai vechi decât…
26.04.2019 – Canonul Sf. Andrei Criteanu si perioada postului si sarbatorile Pascale
Introducere Dintre toate perioadele de post rânduite de Biserică, Postul Sfintelor Paști reprezintă un timp menit să adâncească an de an abordările și trăirile pe care trebuie să le avem în legătură cu marea Taină a Învierii Domnului. Suntem provocați, prin rânduieli și atitudini speciale, să urcăm pe drumul la capătul căruia se întrezărește lumina…
15.02.2019 – Mihai Eminescu, poetul-filosof al trăirilor adânci: Pentru o metafizică creştină
Conştiinţa unei filosofii creştine de specific naţional străbate până astăzi din gândirea marelui Mihai Eminescu. Contestată în parte, „concepţia naţionalistă a lui Eminescu reiese în toate amănuntele din activitatea lui de ziarist” (Dumitru Murăraşu, Naţionalismul lui Mihai Eminescu, Ed. Pacifica, Bucureşti, 1994, p. 12). Atât de bogat în conţinut şi valoare apologetică, mesajul eminescian îşi…
15.02.2019 – Incursiuni apologetice în istoricul unei filosofii existenţiale: Trei vizionari creştini ai „sufletului românesc”
Continuitatea de gândire şi simţire românească este sistematizată de filosoful Constantin Noica într-o frumoasă introspecţie axiologică, care se defineşte prin „trei momente culturale de culme: unul din secolul al XVI-lea, altul din secolul al XVIII-lea, iar al treilea din secolul al XX-lea”. În prima treaptă, ochiul istoric se lămureşte „într-o conştiinţă orientată spre absolut, unde…