Premisele cunoștinței despre bine și rău

Teologii consideră că esența răului a constat în ruperea existenței comuniunii cu Dumnezeu, datorită faptului că răul constituie o stare care se împotrivește virtuții, prin îndepărtarea exponenților de Dumnezeu. Răul se manifestă într-o formă a binelui, se travestește. Astfel și rodul pomului, al fructului oprit, a provocat plăcere ochiului, a înduplecat femeia, făcând-o să guste și să simtă bunătatea, dar dedesubtul acestei plăceri se ascundea de fapt durerea.

Când a vorbit despre pomul cunoștinței binelui și răului, Sfântul Grigorie de Nyssa a considerat că „pomul din care culegem o cunoaștere amestecată, face parte din numărul pomilor opriți. În schimb, rodul lui, al cărui apărător s-a făcut șarpele, e un amestec de contradicții, poate că din pricină că, potrivit firii sale, răul nu ni se oferă direct și pe față. Căci dacă, într-adevăr, răul nu lasă urme atât de nenorocite, n-ar fi fost împodobit cu eticheta bună, pentru ca să trezească pofte în cei pe care i-a înșelat. Așa se face că, răul a fost înfățișat în chip învăluit, dar… ascundea, pieirea omului… el poartă la arătare chipul binelui..”[1]

Sfântul Maxim Mărturisitorul, interpretând cei doi pomi, evidențiază faptul că răul, odată împropriat de firea umană, coboară atenția omului spre cele materiale și sensibile: „întrucât omul a venit în existență, alcătuit din suflet mintal și din trup înzestrat cu simțuri, după un prim înțeles, pomul vieții este mintea sufletului, în care își are scaun înțelepciunea, iar pomul cunoștinței binelui și răului este simțirea trupului, în care este vădit că-și are imboldul mișcarea irațională…”[2] Îndată ce a călcat porunca Creatorului, omul își pătează sufletul lui curat și lucrează cele iraționale, fiind legat de plăcerea senzuală.


[1] Sfântul Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, ,XX, trad. Pr. T. Bodogae, în P.S.B. 30, edit I.B.M., București, 1998, p. 58.

[2] Sfântul Maxim Mărturisitorul, P.G. 90, 412-413, apud D. Stăniloae, Ascetica și mistica, ed. cit., p. 87.

Pr. Paul-Matei Gheorghe