În perioada patriarhală, femeile năşteau în prezenţa moaşelor (Facere 25.17) sau fără a fi asistate de acestea, aşa cum se întâmpla mai târziu în Egipt. Copilul era luat în braţe de tată şi acesta era semnul paternităţii (Facere 50.23). Acelaşi lucru se petrecea în cazul când femeile sterpe adoptau copiii sclavelor (Facere 30. 3). Copilul…
Categorie: Vechiul Testament
09.11.2019 – „Creșteți și vǎ ȋnmulțiți”
În familia evreilor, copiii erau consideraţi, ca o binecuvântare a lui Dumnezeu, o familie numeroasă era un dar divin (Levitic 26,9; Deuteronom 7, 14), iar cea fără urmasi ca o pedeapsă dumnezeiască (Levitic 20,21). Un număr mare de copii de parte bărbătească era un semn deosebit al binecuvântării divine (Facere 29, 31). Educaţia profund religioasă…
08.11.2019 – Înţelepciunea rabinică – despre Căsătorie
În capitolul 27.15-26 al cărții Deuteronom sunt cuprinse o serie de blesteme, mai exact se cuprind patru moduri în care legile cu privire la buna conduită dintre membrii familiei sunt călcate aspru. Sunt blestemate aspru următoarele aspecte cu privire la familie : cel ce se va culca cu femeia tatălui său, cel ce se va…
08.11.2019 – Căsătoria după înţelepciunea Vechiului Testament
Vechii evrei disociau căsătoria în două acte distincte: logodna și cununia. Actul logodnei aducea față în față cele două părți: părinții sau fratele mai mare al logodnicei și părintele logodnicului. Discuțiile se purtau în prezența unor martori și se întărea printr-un legământ, așa cum se precizează la Maleahi 2.14: „Și de ce ziceți: De ce?…
08.11.2019 – CĂSĂTORIA ÎN VECHIUL TESTAMENT
Istoria multimilenară a omenirii atestă, prin documente istorice, prin coduri juridice şi prin descoperiri arheologice, că aşezămintele omeneşti mai mici sau mai mari au fost constituite treptat din grupări mai restrânse, corespunzătoare ca număr al membrilor şi ca spaţiu de locuit potrivit unei familii. Familia este deci o formă de organizare în comun a oamenilor,…