Dumnezeu a creat pe om după chipul şi asemănarea Sa, așezându-l stăpân peste toate făpturile Sale, ca prin om să se spiritualizeze întreaga existență. Omul este cea mai de seamă dintre creaturile pământului, creat după sfat dumnezeiesc: ,,Să-l facem pe om după chipul și asemănarea Noastră… Și l-a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat și femeie” (Fc. 1,26-27), avându-și originea de la Dumnezeu.
Starea originară a omului a fost o stare de perfecțiune și fericire, deoarece chipul lui Dumnezeu în om era perfect, iar omului nu îi lipsea nimic. Prin căderea în păcat, reprezentat de neascultarea protopărinților, omul a căzut din starea harică în care se afla, iar chipul lui Dumnezeu s-a alterat în om. ,,În ziua în care veți mânca din pom cu moarte veți muri’’ (Fc. 2,17). Până la căderea în păcat, omul era nemuritor și după trup, nu cunoștea boala și durerea, acestea fiind urmări ale păcatului: ,,Dumnezeu n-a făcut moartea… Dumnezeu l-a creat pe om spre nestricăciune… iar moartea a intrat în lume prin pizma diavolului” (Sol. 1,13; 2,23-24). Pedeapsa dată lui Adam și Evei a fost izgonirea din Eden, urmașii lor născându-se sub robia păcatului strămoșesc.
Planul divin de mântuire a lumii avea ca scop pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, pentru ca ea, conștientizând gravitatea păcatului, să dorească sosirea Acestuia. Această pregătire a omenirii pentru venirea Izbăvitorului a durat mii de ani de la pronunțarea pedepsei protopărinților până la Întruparea lui Iisus Hristos. În conștiința oamenilor a fost prezentă întotdeauna nădejdea venirii Eliberatorului.
Pentru nimicirea păcatului strămoșesc, precum și a urmărilor lui, Mântuitorul Iisus Hristos S-a întrupat, trimis fiind de Tatăl: ,,Pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3,15). Motivul Întrupării Fiului lui Dumnezeu, precum și scopul operei Sale cu privire la om este mântuirea omului căzut în păcatul morții. Cele patru acte fundamentale prin care Iisus Hristos a realizat în Sine mântuirea obiectivă a neamului omenesc sunt: Întruparea, Moartea pe Cruce, Învierea din morți și Înălțarea la Cer. Dumnezeu Tatăl I-a dat Fiului săvârșirea operei de mântuire a lumii (Ioan 17,4). Răscumpărarea omului din blestemul legii s-a săvârșit prin jertfa de pe Cruce a Mântuitorului. Prin acest act de jertfă se realizează și împăcarea omului cu Dumnezeu: ,,Fiindcă toți au păcătuit… îndreptându-se în dar, cu harul Lui, prin răscumpărarea în Hristos Iisus” (Rm. 3,23-24).
PREOT CIOCÎRLAN-ȘERBAN IONEL
PAROHIA ROBĂNEȘTII DE JOS
JUDEȚUL DOLJ