Urmă
Fiule,
Îţi voi spune cum în curând,
După ce ultima stea va fi căzut,
Paşii tăi îi vei dezlipi din ai mei
Şi din drumul strămoşilor tăi.
Fiule,
Pasul meu e ca al tău. Calcă încet.
Lasă urmă în urmă şi se desprinde
Din alt pas călcat înainte. Tu calcă
Peste talpa lui ca peste o apă.
Fiule,
Vei simţi cum alunecă timpurile
Sub pasul tău risipind frunzele
Copacul ce credeai că ai putea fi
Şi umbra clipei eterne de-o zi.
Fiule,
Poate te vei împiedica uneori
În paşi călcaţi de alţi trecători,
Păsări, animale sălbatice, ploi,
Furtuni, secete, câmpuri, noroi…
Fiule,
Urma mea o vei recunoaşte!
Va fi dărâ de comete prin astre
Plină de praf de niciunde căzând
Cale în cer mereu dechizând.
Category: Poezie Religioasa