Tablou de iarnă
La gura sobei se adună
Iarna bătrână ca un bulgăr
Ar vrea să ardă și să spună
Cojoace ce-a purtat pe umăr.
Bătrânul casei fierbe țuică
Și pune murături pe masă.
Așteaptă popa să-i aducă
Urarea nașterii în casă.
Copii împiedicați se joacă.
La focul sobei mama pune
În tăvi încinse pâini să coacă
Și suflă rugă în tăciune.
Pe-afară viscol parcă trece.
Prin noptea lungă și pustie
Iarna își duce a sa cruce
Ca Anul Nou mai bun să fie.
Pr. Mircea Nincu,
Parohia „Sf. Ierarh Petru Movilă”, Craiova
Category: Poezie Religioasa