Categorie: Poezie Religioasa

„Oare, ce fac îngerii elefanților după ce aceștia se duc să moară? Cu trupurile lor mari şi grele, cu umbrele lor nesfârșite, Pe ce drum urcă pentru a se întoarce la stele?” Aşa se ruga în pustie Sfântul Antonie când diavolii se odihneau. Gândea toate gândurile negândite spre a înțelege Rosturile lumii nevăzute şi necunoscute….

Stam așezat în umbra norilor de sub bolta de piatră. Așteptam îngerii să vină la spovedit. Aplecat ca o salcie îmi lăsam mâinile udate de ape, Treceau umbre de gânduri și ploi. Era o primăvară fără fulgere cu plete pline de flori. Așteptam să dezleg cerul de umbre. Priveam către poarta raiului ce înțepenise de…

La picioarele Tale cad întristat Şi cu amar plâng. Inima îmi e vaiet. Iartă-mă, Doamne, şi împăcat În osana fă umilul meu suflet! Primeşte-mă-n taină şi mă fă stea Călăuzește-mă spre mântuire! Fă-mă suflarea din ieslea Ta Şi ca fiu mă poartă-n zidire! În rugăciune îmi dăruie pace Şi genunchi să plec mă învaţă. Să…

Act Peste ogorul negru strălucitor, proaspăt arat, Trecea semănătorul cu poala plină de gânduri. Pășa rar. Atent risipea printre degete galaxii și comete, Cădeau în întuneric din bolta mâini ce lumi desena. Gândul însă îl tulbura iscoditor: ”Cum ceea ce seamăn va să răsară din răscolitul adânc, din neguri, din întunecat?” Sudoarea Sa, când pumnii…

„Când așezi cerul peste pământ, Totul pare mult mai înalt. Însă de așezi focul peste cuvânt, Înaltul e tot mai mic și aproape uitat.” Astfel mi-am zis, când priveam vârful brazilor, Ce căutau lumina din prăpastia fără sfârșit. Răzbătea de jos zgomotul apelor Ca niște castori sfărâmând munți de granit. La vremea când fânul uscat…